Skull and Bones, frăţia morţii care conduce lumea(ep.2)
02:49
2 Responses
Read more...
|
|
313.SEXSAVE: Alina Plugaru, fata din provincie
05:42
2 Responses
Auto-intitulată „regi-na porno” – de parcă zici că ar fi nu ştiu ce practicantă de magie albă – şi cu acest a.k.a. preluat de către presă sau trusturi de televiziune, Alina Plugaru este doar o simplă fetiţă – frumoasă, ce-i drept! – venită din provincie în capitală, probabil cu stomacul gol şi înfometată de a ajunge celebră. Sau doar o starletă. Dincolo de aparenţe, Alina chiar este inteligentă (spre deosebire de Andreşan sau Sexy-brăileancă). Asta poate şi din prisma faptului că ştie ce vrea de la viaţă. S-a pus bine cu ziarele de gen tabloid, ziare avide după senzaţional, şi a devenit celebră. Chiar are o cotă de popularitate ridicată. Dar „regina porno” nu este decât o himeră. În realitate, ea nu are decât vreo două-trei filme pentru adulţi la activ, câteva pictoriale şi multe pagini de ziar în care a apărut. Însă, a devenit atât de populară, încât poate şi Jemma Jameson sau Erin Daye – actriţe porno de calibru şi cu sute de filme XXX la activ –sunt invidioase că nu au primit atâta atenţie din partea presei.
Pe deoparte, ca simplă moldoveancă, mie a început să-mi fie simpatică Alina. Pe de altă parte, am început s-o compătimesc. Să-mi fie milă de ea. Nu pentru că este sau fi urmărită mereu de paparazzi. Ci pentru că ea nu are ( nu a avut) o adolescenţă normală – probabil că nici n-a vrut –, odată cu trecerea anilor ea va îmbătrâni – poate frumos, poate urât – iar acest lucru o va sărăci, pentru că Alina Plugaru, indiferent de câtă deşteptăciune va da dovadă, va fi tot „curva aia” în memoria „celor mulţi”. Şi îmi mai e milă de Alina pentru că ea este doar o fată din provincie, plecată din sărăcia unei familii simple, care a dat peste viaţa de noapte din cluburile de fiţe din Bucureşti, care – poate că în naivitatea ei – a acceptat propunerea cuiva de a juca în filme XXX, neştiind în ce intră. Iar acum se află într-o situaţie din care nu mai poate ieşi. Pentru că dacă iese, se va întoarce la o viaţă simplă, ce o va degusta.
Privind aceste aspec-te, dar şi altele, de asta o compătimesc pe Alina Plugaru. E doar o fată naivă din provincie pierdută în tumultul vieţii de starletă.
bogdanb.pingu@gmail.com
Read more...
Cu lipsa de respect, pentru politistii brasoveni numai de bine
05:59
0 Responses
Tare mi-a displacut sa-I vad pe politistii brasoveni cum apar la televizor si se lafaie, cu lipsa de modestie, insa cu o doza impresionanta de fabulatie, cum au reusit sa-I prinda pe Gorbunov si pe Gribenco si pe cine o mai urma. Mai ceva ca iti vine sa te duci la buticul din scara blocului sa-ti cumperi niste lamai. Politistii brasoveni si-au abrogat niste merite ce nu li se cuvin. Haideti sa facem o scurta si rapida recapitulare. Un jaf la o casa de schimb valutar in Brasov s-a soldat cu doi morti si un tanar ramas fara ochi, apar suspectii principali Gribenco si Gorbunov si sunt prinsi de politisti. Politistii brasoveni apar prin presa si pe sticla si fabuleaza cu aceste prinderi. Dar prin ceva fals. Gribenco, daca nu ma-nsel si nu ma insel, a fost prins in Ploiesti. Care acest Ploiesti este din pura intamplare cel mai mare oras din Prahova. Care Prahova este cu totul diferita de judetul Brasov.
Hai sa ne imaginam ca “gardistii” brasoveni si-ar fi facut treaba si nu ar fi stat cu mainile in san, or nu ar fi devenit arme de intimidare (Negrila si Moraru stiu de ce) si l-ar adulmecat pe basarabean, care statea excat sub nasul lor. L-ar fi prins, l-ar fi trimis la Craiova, intr-un loc mai racoros. Daca justitia i-ar fi dat drumul din nou, atunci vina apartinea acestei babe oarbe, schioape si ipotente. Probabil doi oameni nu mai erau ucisi. Si la fel de probabil putea sa fie alt jaf, in acel loc. Insa avand alt infractor in prim-plan. Infractor care in disperarea sa de a fugi poate nu ar mai fi tras cu arma.
Somnul autoritatilor naste monstri. Gorbunov, alaturi de Gribenco, ar fi putut ramane un infractor marunt, daca nu I s-ar fi permis in glaucom lui sa devina un interlop. Au fost lasati si de justitie, si de politie. Iar ei cand au vazut ca aceste doua autoritati sunt intr-o somnelenta benefica infractorilor au continuat sa faca ce stiu mai bine. Infractiuni.
Si asa cu lipsa de respect fata de purtatorii brasoveni de uniforma, cu respect pentru conceptul uniformei de politist, le transmit direct din coltul strazii sa ne aduca in fata pe criminalul de la Farmacia Thea, pe cel al celor doi batrani ucisi intr-un mod teribil de crud, al Roxanei Iakab, al Elodiei (sau rezolvarea cazului), precum si autorii altor crime care au zguduit din temelii Brasovul, crime ce azi poarta insemnul AN. Adica, cu autor necunoscut. Abia apoi sa apara pe sticla, lipsiti de modestie. Pana acum unor oameni precum Alex Diaconescu, Cioaca (cu extraordinara participatie de la Bucuresti) sau altora li s-au distrus viata, cariera si li s-au furat ani din viata, refuzandu-le dreptul la prezumtia de nevinovatie. Ca sa demonstreze ca sunt autorii crimelor nu au fost in stare. Iar ei sunt nevinovati, atata timpul cat nu s-a dovedit nimic si au dreptul la prezumtia de nevinovatie.
Hai sa ne imaginam ca “gardistii” brasoveni si-ar fi facut treaba si nu ar fi stat cu mainile in san, or nu ar fi devenit arme de intimidare (Negrila si Moraru stiu de ce) si l-ar adulmecat pe basarabean, care statea excat sub nasul lor. L-ar fi prins, l-ar fi trimis la Craiova, intr-un loc mai racoros. Daca justitia i-ar fi dat drumul din nou, atunci vina apartinea acestei babe oarbe, schioape si ipotente. Probabil doi oameni nu mai erau ucisi. Si la fel de probabil putea sa fie alt jaf, in acel loc. Insa avand alt infractor in prim-plan. Infractor care in disperarea sa de a fugi poate nu ar mai fi tras cu arma.
Somnul autoritatilor naste monstri. Gorbunov, alaturi de Gribenco, ar fi putut ramane un infractor marunt, daca nu I s-ar fi permis in glaucom lui sa devina un interlop. Au fost lasati si de justitie, si de politie. Iar ei cand au vazut ca aceste doua autoritati sunt intr-o somnelenta benefica infractorilor au continuat sa faca ce stiu mai bine. Infractiuni.
Si asa cu lipsa de respect fata de purtatorii brasoveni de uniforma, cu respect pentru conceptul uniformei de politist, le transmit direct din coltul strazii sa ne aduca in fata pe criminalul de la Farmacia Thea, pe cel al celor doi batrani ucisi intr-un mod teribil de crud, al Roxanei Iakab, al Elodiei (sau rezolvarea cazului), precum si autorii altor crime care au zguduit din temelii Brasovul, crime ce azi poarta insemnul AN. Adica, cu autor necunoscut. Abia apoi sa apara pe sticla, lipsiti de modestie. Pana acum unor oameni precum Alex Diaconescu, Cioaca (cu extraordinara participatie de la Bucuresti) sau altora li s-au distrus viata, cariera si li s-au furat ani din viata, refuzandu-le dreptul la prezumtia de nevinovatie. Ca sa demonstreze ca sunt autorii crimelor nu au fost in stare. Iar ei sunt nevinovati, atata timpul cat nu s-a dovedit nimic si au dreptul la prezumtia de nevinovatie.
Read more...
De ce Dragobete e ispita si de ce nu Valentine’s day?
06:13
0 Responses
Despre mine au spus multi – si-o spun si eu adeseori – ca sunt nascut intre Valentine’s Day si Dragobete pentru a avea parte de dragoste cu nemiluita. Asta in conformitate cu decretul emis de urzitoare, la nasterea lui Bogdan Barbieru. Asa o fi, insa problema este ca iubit am fost, nu ma pot plange. Am inlacrimat multe fete si femei. Din pacate pentru mine, nu de fiecare data fata cu care imparteam o pereche de inimi m-a iubit. Eu nu am iubit decat una. Nu sunt mereu lucrurile asezate prin valurile vietii asa cum le dorim … in afara de asta, de multe ori Valentine’s day, alias ziua indragostitilor de pretutindeni, m-a prins singur s-au la distanta de iubita. Asa s-a nimerit. In fond, consider acest import un kitsch in sinea lui, la noi in tara. Din cauza preluarii bolnavicioase si a inselatorului mod in care a fost inteleasa (trec peste detalii, ca sa nu prelungim). Ea, ziua de 14 februarie, are in sinea ei un scop nobil – mareste iubirea, o legenda nobila – pan’ cand moartea ne va desparti. Problema este ca aceste lucruri au fost uitate. Ea a fost luata drept o zi a cadourilor – trece drept un sentiment material, ca ceva cul, nu neaparat biutifaull. I s-a uitat scopul. Si de aceea printre altele reprezinta un kitsch.
Cand iubesti si esti iubit e totul. Cel putin eu cand iubesc o fata imi doresc sa-I arat zilnic cata importanta are ea pe aleea drumului nostru.
De partea cealalta, direct de pe plaiuri mioritice, la doar cateva zile distanta si mai putin asteptat, soseste mai putin mediatizatul batranul copil, pururea indragostit: DRAGOBETELE. O sarbatoare a iubirii, o traditie ce se pierde in asfaltul razbunator al junglei cotidiene. Inconjurat de alte kitschuri importate, Dragobetele rezista cu greu. Macar din patriostism sau din recunostinta fata de persoana iubita, azi, am putea sa-I daruim ei o floare …
Cand iubesti si esti iubit e totul. Cel putin eu cand iubesc o fata imi doresc sa-I arat zilnic cata importanta are ea pe aleea drumului nostru.
De partea cealalta, direct de pe plaiuri mioritice, la doar cateva zile distanta si mai putin asteptat, soseste mai putin mediatizatul batranul copil, pururea indragostit: DRAGOBETELE. O sarbatoare a iubirii, o traditie ce se pierde in asfaltul razbunator al junglei cotidiene. Inconjurat de alte kitschuri importate, Dragobetele rezista cu greu. Macar din patriostism sau din recunostinta fata de persoana iubita, azi, am putea sa-I daruim ei o floare …
PS: Anul trecut, de Valentine’s Day, i-am oferit puiului – de acum ratacit pe alt drum – trei flori din trei mame si trei tati diferiti, in trei vaze si in fiecare vaza o floare cu o poza ce ne reprenta pe noi ca un cuplu cu un mesaj pe spate. In prima poza aparea un puisor de soricel (alintul meu pt ea) cu mesajul: “NICI MACAR CELE MAI FRUMOASE FLORI DIN LUME …”, in a doua poza eram eu cu ea la inceputul realatiei si pe spate mesajul “…NU STRALUCESTE CA TINE. TE IUBESC …”, iar in a treia poza era un pingu’ imperial (adica eu), cu mesajul “MA SEMNEZ AL TAU PT. TOTDEAUNA, PINGU.”
Scriu acest lucru nu din romantismul gestului, ci pt ca pur si simplu mi-am amintit fara sa vreau de acest “Valentine’s day”, singurul petrecut alaturi de ea (desi am fost impreuna vro trei). Si daca totul e pierdut intre noi, mai ramand in urma noastra doar un copil pe nume Amintirea, ratacesc acum in bratele altei ea. Insa, orice Valentine’s day e urat, pt mine. Atunci cand nu mai iubesc …
Read more...
Nepotismele infunda in mediocritate marele caractere
10:12
3 Responses
in urma cu ceva ani, cand abia iesisem din liceu cu “baschetii” tociti de atrocitatile bacului (nu cel peste Dunare), am inceput o colaborare cu o firma din domeniul Marketingului (MK) si PR-ului. O firma care avea contracte mari, insa pe termen scurt, ceea ce nu il impiedica pe patron sa ofere salarii mari. Ei bine, aveam un director, pe care eu alaturi de 2-3 prieteni si in acelasi timp colegi, il porecleam Strambu'. Strambu avea o mare calitate: era un caracter puternic, care ura nepotismele. Si, desi statea stramb, judeca mereu drept atunci cand noi o mai dadeam in bara. Indiferent de rezultatele obtinute, or de numele pe care il purtai. Pe mine ma luase langa sufletelul sau, spunand: “te apreciez pentru cat suflet pui in ceea ce faci”. Intre noi – colegii – existau dese certuri, majoritatea constructive. Asta pentru ca in dorinta noastra de afirmare ne bagam peste proiectele altora. Strambu statea si analiza si ne “asprea”pe toti. La vreo trei luni de la sosirea mea in firma, Strambu ne-a parasit. Fusese implicat intr-un teribil accident rutier, in urma caruia a rezultat o casatoria cu cealalta parte implicata in accident. Adica cu o blonda superba, cu care s-a si mutat in SUA. In urma sa mi-a ramas intiparit in memorie vorba sa” “marile caractere refuza participatia la nepotisme si sa se complaca in ele sau in mediocritate, unde se ajunge de la nepotisme”. In locul Strambului, a sosit unul mai varsta, cam pe la 50 de ani, pe care l-am numit Stangaciu. A adus cu el si un container de nepotisme, plus alte lucruri asemanatoare. La o luna, eu cu cei doi prieteni am bagat demisia, continuand colaboarea cu un cotidian. Nu am vrut sa ma complac in nepotism si mediocritate si am refuzat ca sa ingenuchez in fata lui cand imi cere sa-l satisfac.
Peste un an firma a intrat in submediocritate, fapt ce a dus la faliment. Un coleg, pe care il numeam geniul firmei, si care a plecat din firma odata cu inchiderea ei este in prezent doar un profesor de MK, suplinitor. A devenit un mediocru. Vorbele Strambului se adeverise.
Anii au trecut peste mine. Eu colind in continuare pe taramuri jurnalistice, marketingiene si securiste (securitate privata). Pe ultimul taram am dat peste un alt Stangaciu dupa ce Strambu a fost demis din functie. Nepotismele sunt la loc de cinste. La fel si demisia mea, pregatita pentru orice eventualitate, cu toate ca am un salariu destul de bun pentru aceste vremuri de criza. Nu vreau sa ma complac printre nepotisme si sa ajung mediocru. Atata timp cat am tot dreptul sa fiu extraordinar.
PS: din pacate exemplele sunt enorme, iar acest lucrune transforma intr-o natie plina cu nepotisme. Priviti doar inspre batalia spre conducerea unor institutii guvernamentale. Nu conteaza daca cel propus e interlop, corupt sau n-are niciun clin in maneca cu respectivul domeniu. Important este doar sa detina functia ...
Peste un an firma a intrat in submediocritate, fapt ce a dus la faliment. Un coleg, pe care il numeam geniul firmei, si care a plecat din firma odata cu inchiderea ei este in prezent doar un profesor de MK, suplinitor. A devenit un mediocru. Vorbele Strambului se adeverise.
Anii au trecut peste mine. Eu colind in continuare pe taramuri jurnalistice, marketingiene si securiste (securitate privata). Pe ultimul taram am dat peste un alt Stangaciu dupa ce Strambu a fost demis din functie. Nepotismele sunt la loc de cinste. La fel si demisia mea, pregatita pentru orice eventualitate, cu toate ca am un salariu destul de bun pentru aceste vremuri de criza. Nu vreau sa ma complac printre nepotisme si sa ajung mediocru. Atata timp cat am tot dreptul sa fiu extraordinar.
PS: din pacate exemplele sunt enorme, iar acest lucrune transforma intr-o natie plina cu nepotisme. Priviti doar inspre batalia spre conducerea unor institutii guvernamentale. Nu conteaza daca cel propus e interlop, corupt sau n-are niciun clin in maneca cu respectivul domeniu. Important este doar sa detina functia ...
Read more...
Pasarila si rostul celor ramase
08:17
2 Responses
Marian Cozma a murit asemenea unui caine, in privinta modului in care criminalii l-au secatuit de viata. O crima oribila a pus capat viselor, intemeierii unei familii. Doar trei lovituri. Atat a fost suficient ca sa se zideasca in sufletele inmarmurite secretismele lacrimilor si agoniilor cotidiene.
Moartea sa, in fapt, ramane doar un eveniment trist. Modul in care a murit ne arata ca inca mai exista romani simpli care inca n-au uitat de valorile civice, cinste si onoare. Pentru ca Pasarila a murit ca un erou, nu a fost doar transformat in erou de catre presa avida dupa senzational. Precum in cazurile Ralph, Elodia, Madalina Motruna sau Diana Malos. Marian, alaturi de brasoveanul Lala, face parte din categoria oamenilor simpli care in modestia lor tin ascunsi un erou. nu pentru ca s-ar visa eroi sau pentru a fi in atentia ochilor din jur. Ci pentru ca lor asemenea fapte li se par un lucru normal. Pentru ca inca cred in legile civice si ale cinstei ori onoarei. Legi nescrise.
Tocmai de asta decorarea lui Marian Cozma, organizarea unui turneu de handbal in memoria sa, retragerea tricourilor purtatoare de nr. 8 si 82, amplasarea unui bust in fata unei sali sportive, precum si restul odelor, isi au, dincolo de aparente, un rost, un simbol anume. Cand un copil isi va intreba parintele de ce e acolo bustul, de ce s-a organizat turneul, parintele va spune pentru ca cinsteste un om care a murit asemenea unui erou. Ele reprezinta sau simbolizeaza binele sau corectitudine, cum simtul civic te transforma in erou si cum iubire de aproape nu tine cont de moarte. Chiar daca de multe ori a invins raul.
Moartea sa, in fapt, ramane doar un eveniment trist. Modul in care a murit ne arata ca inca mai exista romani simpli care inca n-au uitat de valorile civice, cinste si onoare. Pentru ca Pasarila a murit ca un erou, nu a fost doar transformat in erou de catre presa avida dupa senzational. Precum in cazurile Ralph, Elodia, Madalina Motruna sau Diana Malos. Marian, alaturi de brasoveanul Lala, face parte din categoria oamenilor simpli care in modestia lor tin ascunsi un erou. nu pentru ca s-ar visa eroi sau pentru a fi in atentia ochilor din jur. Ci pentru ca lor asemenea fapte li se par un lucru normal. Pentru ca inca cred in legile civice si ale cinstei ori onoarei. Legi nescrise.
Tocmai de asta decorarea lui Marian Cozma, organizarea unui turneu de handbal in memoria sa, retragerea tricourilor purtatoare de nr. 8 si 82, amplasarea unui bust in fata unei sali sportive, precum si restul odelor, isi au, dincolo de aparente, un rost, un simbol anume. Cand un copil isi va intreba parintele de ce e acolo bustul, de ce s-a organizat turneul, parintele va spune pentru ca cinsteste un om care a murit asemenea unui erou. Ele reprezinta sau simbolizeaza binele sau corectitudine, cum simtul civic te transforma in erou si cum iubire de aproape nu tine cont de moarte. Chiar daca de multe ori a invins raul.
Read more...
toti securistii sa vina la mine
00:23
0 Responses
Mulţi se întreabă ce rost are să dezgropăm trecutul comunist, de multe ori dureros pentru cei prigoniţi de securitate. De ce ne pierdem timpul realizând anchete despre informatori, turnători, torţionari – securişti –, pentru că şi aşa nu vor păţi nimic? Poate că ne pierdem timpul, dar când întâlneşti un om care în era „roşie” s-a pricopsit cu securiştii pe cap, realizezi că trebuie ca cititorii, tinerii să cunoască adevărul despre atrocităţile foştilor securiş-ti. Pentru că cei care aveau un post de serviciu în cadrul securităţii, chiar dacă poţi spune că şi-au făcut datoria, au abuzat. Pentru că oameni simpli, vecini poate cu unul dintre noi, pentru a avea avantaje, au turnat minciuni despre unul, despre altul şi aşa zeci de persoane, nevinovate, au suferit de pe urma minciunilor. Pentru că şi azi securiştii sunt în prim-planul activităţilor cu caracter public, or sunt afacerişti. Pentru că şi prin poliţişti există astfel de specimene, care prin abuzuri şi forţă obţin mărturii, care încă n-au auzit de prezumţia de nevinovăţie. Dacă vom tăcea, se vor păstra astfel de practici. Poate că de asta scriem şi am pornit această campanie, „Securitatea – malaxor de vieţi”. Chiar da-că nu avea cine ştie ce efect. Însă, dacă ştim despre ei, nu putem ascunde adevărul.
Securiştii, mulţi dintre ei şcoliţi la Bran, au pus de atâtea ori în practică metodele „Radu”, „Stănică”, „Păsărici” pentru că aşa au fost învăţaţi. Au fost şi unii care îşi făceau datoria, dar nu torturau, nu abuzau, nu luau parte la atrocităţi. Însă, prea puţini. De curând, vorbind cu o victimă a foştilor securişti, am aflat despre un securist care refuzase să pună în practică metodele mai sus menţiona-te. Dar de cazul lui acest prigonit s-au ocupat în jur de 15 securişti. Pardon, unul din 15 n-a fost abuziv. Prea puţin. Securitatea a fost nocivă. Nu nocivă, extrem de nocivă şi abuzivă. Deci, cum spunea şi Vadim, lipsit de efectul pastilelor poate: „toţi securiştii să vină la mine”. Să scriu despre ei în ziar, pe blog. Să-i iau la miş-to şi să-i fac de ruşine! Ce spuneţi?, sunteţi cu noi?!
Bogdan Ioan B, preşedinte Aka RESEARCH GROUP- ARG
Securiştii, mulţi dintre ei şcoliţi la Bran, au pus de atâtea ori în practică metodele „Radu”, „Stănică”, „Păsărici” pentru că aşa au fost învăţaţi. Au fost şi unii care îşi făceau datoria, dar nu torturau, nu abuzau, nu luau parte la atrocităţi. Însă, prea puţini. De curând, vorbind cu o victimă a foştilor securişti, am aflat despre un securist care refuzase să pună în practică metodele mai sus menţiona-te. Dar de cazul lui acest prigonit s-au ocupat în jur de 15 securişti. Pardon, unul din 15 n-a fost abuziv. Prea puţin. Securitatea a fost nocivă. Nu nocivă, extrem de nocivă şi abuzivă. Deci, cum spunea şi Vadim, lipsit de efectul pastilelor poate: „toţi securiştii să vină la mine”. Să scriu despre ei în ziar, pe blog. Să-i iau la miş-to şi să-i fac de ruşine! Ce spuneţi?, sunteţi cu noi?!
Bogdan Ioan B, preşedinte Aka RESEARCH GROUP- ARG
Read more...
