aM STAT impreuna peste trei ani, intr-un stil oarecum romantic, poate si prin prisma faptului ca vreme de doi ani si juma’ eram un Romeo si o Julieta moderni. Care - credeam asta pe atunci - isi cauta fericirea in bratele unui-celuilat. Azi - nu cred, sunt sigur - ca ea a fost doar o actrita. Stiu doar ca am iubit-o ca un nebun orbit de dragoste si pierdut in visare. Si voi, poate, ati iubit cu frenezie, cu disperarea unui copil ramas orfan, iubit pana la divinizare, renuntand la multe lucruri - unele importante, fiind in stare sa platesti cu viata doar ca iti vezi jumatatea in siguranta si fericita.
TREI ANI SI CEVA… credeam ca o cunosc. dar ce se-ntampla cand persoana caruia ii porti acea iubire dusa la divinizare intoarce armele impotriva si vrea sa te distruga, fara sa ii fi facut un rau. Esti uluit pe moment, umilit, fara putere in glas sa urli dupa ajutor, ca un soldat aflat pe front care ramane singur fara munitie, iar in fata lui are zeci de inamici inarmati pana la refuz.
TREI ANI … in care ea a fost in realitate o actrita demna de un premiu Oscar, cu toate ca doar eu am jucat teatru, la modul serios. Ce a urmarit? Bani, sa profite de popularitatea de care ma bucuram si inca ma mai bucur?, sa se razbune pe mine pentru ca pan’ s-o cunosc am publicat o ancheta in care personajul negativ era mama ei? Toate, cred, sunt valabile.
DAR DE CE TREI?… Pentru ca anul trecut cand ne-am despartit ea nu s-a putut impaca cu gandul ca va ramane singura. Ea alerga dupa mine, asemenea unui cotoi iesit pe acoperis, macar in seama s-o mai bag …
TREI ANI SI CEVA … In urma cu acesti ani, cand am cunoscut-o era doar o pustoaica pierduta in inferioritate, complexata de anumite aspecte ale trupului ei, fara sa fi avut vreun iubit, fara prieteni, privita din exterior drept o ciudata. M-am cuplat cu ea dintr-o prostie - un mesaj romantic, in urma unui pariu cu un prieten - si am ajuns s-a iubesc, s-o divinizez. Am hotarat sa renunt la ea in clipa in care parintii mei, cam inumani, au inceput sa se razbune pe ea cand au aflat ca realatia noastra nu se terminasera. O iubeam, dar stiam ca niciodata nu o sa pot sa-i ofer dragostea de parinti. poate ca a uitat tot ceea ce am facut pentru ea, a uitat mana care a hranit-o, a protejat-o prin Brasov, unde era printre straini.si a vrut sa ma distruga alaturi de alte persoane.
TREI ANI … PIERDUTI … dar n-a reusit sa ma distruga, nici macar nu pot sa o urasc, pentru ca mie mila de ea … dar sange cu sange se spala … iar roata se intoarce
TREI ANI SI CEVA… credeam ca o cunosc. dar ce se-ntampla cand persoana caruia ii porti acea iubire dusa la divinizare intoarce armele impotriva si vrea sa te distruga, fara sa ii fi facut un rau. Esti uluit pe moment, umilit, fara putere in glas sa urli dupa ajutor, ca un soldat aflat pe front care ramane singur fara munitie, iar in fata lui are zeci de inamici inarmati pana la refuz.
TREI ANI … in care ea a fost in realitate o actrita demna de un premiu Oscar, cu toate ca doar eu am jucat teatru, la modul serios. Ce a urmarit? Bani, sa profite de popularitatea de care ma bucuram si inca ma mai bucur?, sa se razbune pe mine pentru ca pan’ s-o cunosc am publicat o ancheta in care personajul negativ era mama ei? Toate, cred, sunt valabile.
DAR DE CE TREI?… Pentru ca anul trecut cand ne-am despartit ea nu s-a putut impaca cu gandul ca va ramane singura. Ea alerga dupa mine, asemenea unui cotoi iesit pe acoperis, macar in seama s-o mai bag …
TREI ANI SI CEVA … In urma cu acesti ani, cand am cunoscut-o era doar o pustoaica pierduta in inferioritate, complexata de anumite aspecte ale trupului ei, fara sa fi avut vreun iubit, fara prieteni, privita din exterior drept o ciudata. M-am cuplat cu ea dintr-o prostie - un mesaj romantic, in urma unui pariu cu un prieten - si am ajuns s-a iubesc, s-o divinizez. Am hotarat sa renunt la ea in clipa in care parintii mei, cam inumani, au inceput sa se razbune pe ea cand au aflat ca realatia noastra nu se terminasera. O iubeam, dar stiam ca niciodata nu o sa pot sa-i ofer dragostea de parinti. poate ca a uitat tot ceea ce am facut pentru ea, a uitat mana care a hranit-o, a protejat-o prin Brasov, unde era printre straini.si a vrut sa ma distruga alaturi de alte persoane.
TREI ANI … PIERDUTI … dar n-a reusit sa ma distruga, nici macar nu pot sa o urasc, pentru ca mie mila de ea … dar sange cu sange se spala … iar roata se intoarce
overside Said,
Viata ne poarta pasii pe unde nici nu gandim si ne duce sentimentele catre persoane care, pote, nu intotdeauna merita. Am invatat, insa, prin durere, sa nu imi para rau de nimic din ceea ce am simtit. Nu tu ai pierdut, ci ea. Tu stii ca poti avea sentimente adevarate, ea nu. Poate ca drumul e imbarligat si e greu de crezut ca mai exista speranta de iubire, dar ea exista. Trebuie doar sa crezi ca se mai poate.
Posted on 10 ianuarie 2009 la 09:37
Fata cu nisipul Said,
E usor sa judeci... cum ai spus si tu... "roata se intoarce"... si tu la randul tau... vei face pe cineva sa sufere... inevitabil, fara sa iti doresti... se va intampla pur si simplu. Cat despre "actrita" ... daca intr-adevar ai iubit o... nu cauta sa fi victima acestei povesti... ramai barbat pana la capat... si pastreaza clipele frumoase... cu siguranta... in acesti 3 ani ai invatat multe! O viata frumoasa!
Posted on 10 ianuarie 2009 la 17:18